”Suntem cufundați în mitul normalizat conform căruia fiecare dintre noi suntem simplii indivizi care se străduiesc să atingă obiective individuale. Cu cât ne definim mai mult în acest fel, cu atât mai mult ne îndepărtăm de aspectele vitale care țin de ceea ce suntem și avem nevoie pentru a fi sănătoși.” Dr. Gabor Mate, ”mitul normalității”
Ce lipsește și tinde să fie tot mai vizibil în comportamentul omului de azi, ca fiind precum o verigă slabă în starea de bine – sănătate și împlinire?
Abilitatea și dorința de a se conecta autentic cu celălalt, de a înțelege și a integra povestea sa personală de viață, odată cu dificultatea de a mai fi dispus și capacitat să asculte și să observe poveștile celor din jurul său. Într-o lume în care senzațiile exterioare sunt parcă nesfărșite, iar plăcerile au devenit o căutare permanentă, practic ne anulăm capacitățile de a fi prezenți, atenți și deschiși în fața vieții și a relațiilor noastre. Trăim vieți pe pilot automat, derulate în minți închise și limitate, tot mai nestăpânite și bolnave. Trăim într-o ”cultură toxică”, cum spune Dr. Gabor Mate, din care luăm parcă tot ce-i mai rău cu noi și pierdem lucrurile simple, însă esențiale în desăvârșirea firii și satisfacerea vieții.
Care sunt nevoile omului de bază și în ce constau ele, pentru ca noi să fim în primul rând sănătoși, ca mai apoi să descoperim și starea de bine și împlinirea în această existență?
Omului de astăzi, spunea Nicolae Steinhardt, îi este foame de iubire și de sens. Și m-aș opri asupra sensului, iar până la iubire aș îndrăzni să spun că, mai înainte de a ajunge la această iubire, omul are nevoie de semnificație. Din perspectiva psihologică care este cumva hotărâtoare în acest demers al semnificație, iată care sunt nevoile noastre de bază:
ÎNCREDERE: în tine, în viață, în Dumnezeu; încrederea că ai resurse în toate acestea trei direcții este primul pas, dacă vrei să faci ceva și să aibă semnificație.
STIMA DE SINE AUTENTICĂ care nu vine din ceva ce realizezi constant pentru a întări și crește puterea ei; stima de sine autentică este cea care vine din interior și nu din exterior în urma aprecierilor primite de la cei din jur, pentru ce ai realizat și felul în care sunt aceste realizări.
AUTONOMIA și capacitatea de a avea un control asupra propriei existențe.
APARTENENȚA ȘI CONECTAREA AUTENTICĂ cu oameni care sunt tribul tău/familia ta/oameni asemeni ție de la care sporește sentimentul de înrudire și, mai apoi, de iubire.
COMPETENȚA și abilitatea de a face ceva pentru ceilalți, măiestria și talentul; toți avem un dar (Har) de la Dumnezeu, iar descoperirea acestui Har aduce binele în om.
SENSUL sau scopul, care poate fi și transcendent, parte dintr-un întreg mai mare de care aparținem. Nu este de dorit a continua astfel, cu omul în centrul preocupărilor sale individuale, egocentrice. Ar fi de dorit ca omul să fie în mijlocul naturii și a vieții, în jurul oamenilor alături de care construiește în viața sa și a celor din preajma sa.
Acesta este omul, conectat și preocupat de el și de cei de lângă el; capabil de efort și nestăvilit în descoperirea sinelui său și a lumii în care trăiește. Autonom și aplecat spre lume, cu credința în forțele sale și în puterea ce vine dintr-un sistem dinamic superior lui, de care se simte și rămâne mereu conectat în existența pământească.
Stai în mijlocul vieții, centrându-te alături de alți oameni și nu izolat și egocentric.
Construiește în viața ta dăruind și dăruindu-te.
Și adu semnificație prin efortul și susținerea celor din jur.
Da, eu cred în puterea comunităților și sunt bucuroasă să mă știu aici, și în această comunitate alături de fiecare dintre voi, construind și crescând ÎMPREUNĂ!
